Petitul

Primul pas care trebuie sa-l faca viitorul mire este petitul. In aproape toate regiunile, acest obicei de nunta, a dobandit caracterul unei formalitati, unui prilej de distractie si buna dispozitie. Daca, are consimtamantul acestora, alege inelul de logodna si o cere in casatorie pe aleasa inimii.

Ploconul

Prima decizie importanta pe care o vor lua impreuna este alegerea parintilor spirituali.Dupa ce s-au hotarat, trebuie sa faca o vizita nasilor oferindu-le ploconul. Primirea acestuia echivaland cu acceptarea propunerii de a-i nasii pe tinerii indragostiti.

Barbieritul mirelui

Obiceiul reprezinta tranformarea tanarului in barbat. In timpul barbieritului, cavaleri de onoare si lautarii vor incerca sa fure banii de sub piciorul mirelui, iar acesta trebuie sa ii pazesca, daca ar ramane fara bani, ar ramane nebarbierit deci nu ar mai deveni barbat.

Gatitul miresei

Gatitul miresei se desfasoara concomitent cu barbieritul mirelui. Mireasa trebuie ajutata de catre mama, nasa si domnisoarele de onoare sa imbrace rochia de mireasa si sa-si puna accesorile.Voalul va fi prins ultima oara de catre nasa.

Hora miresei

Aceasta hora se mai numeste si nuneasca, are menirea de a celebra bucuria tuturor, la vederea cuplului de miri alaturati pentru prima oara. Toti nuntasii, alaturi de miri, nasi si socri, incing o hora mare in fata casei miresei.

Turta miresei

Nasa comanda si plateste o turta impodobita cu diverse ornamente, impletituri si alte forme. In mod simbolic, turta fiind rupta deasupra capului miresei si fiind data spre consum invitatilor. Se spune ca aduce noroc celor care mananca din ea.

Verighetele

Aceasta frumoasa traditie provine din Egiptul antic. Ei credeau ca exista la degetul al treilea al mainii stangi o vena care ducea direct la inima, de aceea inelele erau din material textil (canepa) si simbolizau astfel unirea inimilor. Mai tarziu romanii au adoptat obiceiul, dar au inovat facand inelele de fier pentru a simboliza forta legaturii dintre soti. Prin Evul Mediu britanicii au inlocuit fierul cu aur, simbol al puritatii si al prosperitatii.

Aruncarea cu grau si orez

Graul si orezul se arunca in calea proaspetilor casatoriti ca simbol al belsugului si fertilitatii acestora. Se pot arunca si la cununia civila, nu doar la cea religioasa. In zilele noastre exista si varianta aruncarii de petale de flori, gest al carui simbolism fiind supraincarcat cu simbolismul florilor ale caror petale sunt alese. De asemenea, gestul  “alunga spiritele rele” din calea mirelui si a miresei, netezindu-le astfel drumul pe care au ales sa paseasca impreuna.

Valsul miresei

Dansul cu care mirii deschid seara poate fi un vals sau orice alta melodie pe care acestia o doresc sau o considera sugestiva. Este primul lor dans ca sot si sotie. Aceasta traditie provine de pe vremea balurilor de la palatele regale, unde primii care deschideau seara erau gazdele.

Furatul miresei

Poporul roman fiind un popor vesel si uneori pus pe sotii. Se presupune ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru mireasa lui, dar unii glumeti profita de neatentia mirelui si fura mireasa. El fiind dator sa o caute ori sa o rascumpere. In unele zone, rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, ea trebuie purtata numai in brate. In alte zone, se considera ca daca mireasa a fost furata pana la ora 24.00 datoria o va plati nasul, daca a fost furata dupa 24.00 mirele fiind cel care va plati. De multe ori, spre hazul invitatilor, mirele fiind pus sa indeplineasca anumite sarcini.

Tortul de nunta

Romanii aveau obiceiul ca la sfarsitul ceremoniei de casatorie sa rupa o paine deasupra capului miresei, iar numarul firmiturilor indica cati copii va avea noul cuplu. Invitatii culegeau aceste firmituri si le pastrau pentru noroc. Cu timpul, prin rafinament, painea a fost inlocuita cu prajituri si mai tarziu cu tortul miresei care a devenit un simbol foarte important al nuntii, fiind primul lucru pe care mirii il impart atat intre ei cat si cu restul nuntasilor

Scoaterea voalului

Aproape de sfarsitul nuntii, nasa scoate voalul de pe capul miresei si ii pune o esarfa ori un batic, simbolizand trecerea de la statutul de fata la cel de nevasta. Voalul miresei se pune pe capul unei fete necasatorite, de regula pe capul celei care a prins buchetul.

Aruncarea buchetului

Mireasa se intoarce cu spatele la grupul de fete tinere, nemaritate, si arunca la intamplare buchetul. Se spune ca cea care il va prinde, sau care este cea mai apropiata de locul in care a cazut buchetul, va fi urmatoarea care se va marita.

Jartiera

In timpurile stravechi, unii invitati aveau obiceiul sa fure ciorapii miresei, cand aceasta era impreuna cu sotul ei in camera nuptiala, pentru a avea succes in dragoste. Pentru ca mireasa sa nu se aleaga cu hainele sfasiate in timpul petrecerii, s-a adoptat sistemul ca ea sa arunce de buna voie ciorapul. Insa unii tineri, mai nerabdatori, voiau sa-l ia cu forta, asa ca era nevoie de interventia mirelui. Astfel s-a ajuns ca in zilele noastre, mirele sa scoata ciorapul miresei, inlocuit mai tarziu cu jartiera.

Trecerea pragului

Din timpuri stravechi exista obiceiul ca mireasa sa intre pentru prima oara in casa cea noua pe usa principala. Daca se impiedica ori punea piciorul stang pe prag se credea ca va fi ghinionista. De aceea, s-a format obiceiul ca mirele sa o treaca el insusi pfiind prag, pentru a se asigura ca totul va fi bine.

A. Actele de identitate

* Buletin de identitate sau cărţi de identitate pentru cetăţenii români domiciliaţi în România.

* Paşapoartele pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate şi cetăţenii străini

* Carnetele de identitate pentru persoanele fără cetăţenie

Se prezintă actul de identitate în original, însoţit de o copie nelegalizată.

B. Certificate de naştere

* Se prezintă certificatele în original însoţite de câte o copie nelegalizată + timbre fiscale în valoare de 0,5 RON pentru fiecare copie.

* Cetăţenii străini care nu sunt născuţi în România, vor prezenta certificate de naştere în original însoţite de câte o copie tradusă în limba română, autentificată de un notar public şi cu respectarea formalităţilor de apostilare sau supralegalizare, după caz.

C. Dovada desfacerii sau încetării căsătoriei anterioare

* Hotărârea judecătorească de divorţ, definitivă şi irevocabilă

* Certificatul de deces în original şi copie nelegalizată

D. Certificatele medicale prenupţiale

Se obţin de la o autoritate sanitară din România. Certificatele medicale prenupţiale au o valabilitate de 14 zile, interval de timp în care căsătoria trebuie să fie încheiată. Certificatele medicale prenupţiale vor purta menţiunea “SE POATE CĂSĂTORI”.

E. Certificat de cutumă (pentru cetăţenii străini)

* Dovada eliberată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei.

Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei (Albania, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, China, R.P.D. Coreană, Croaţia, R. Cuba, Franţa, R.P. Mongolă, Polonia, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria), precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România, fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie.

DECLARAŢIA NOTARIALĂ a cetăţeanului străin, din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.

F. Aprobarea Ministrului Apărării Naţionale, a Ministrului de Interne, a Ministrului de Justiţie ori a conducătorilor serviciilor de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, în cazul cadrelor militare active (ofiţeri, maiştrii, subofiţeri) care se căsătoresc cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română.

FOARTE IMPORTANT!

* Viitorii soţi se vor prezenta împreună în vederea înregistrării declaraţiei de căsătorie, cu actele menţionate mai sus.

* Este necesar ca cel puţin unul din viitorii soţi să aibă domiciliul sau reşedinţa în localiatea in care doresc sa se casatoreasca.

* Vârsta minimă necesară pentru încheierea căsătoriei este de 18 ani. Pentru motive temeinice, minorul (atât fata, cât şi băiatul) care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi, ori după caz, a tutorelui şi cu autorizarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul (pentru cei cu domiciliul în judeţul Timiş, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, cu sediul în Timişoara, Piaţa Regina Maria nr. 3). Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă. Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.

* Căsătoria se încheie în termen de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei, termen în care se include atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

* La oficierea căsătoriei este obligatorie prezenţa a doi martori, persoane majore, având asupra lor actele de identitate.

NU se fac nunti :

• in toate zilele de miercuri şi vineri de peste an, în afara celor notate cu Harţi
• in zilele praznicelor imparatesti si in ajunul lor
• 05.01 : Ajunul Bobotezei
• 08.02 – 14.02 : In saptamana lasatului de carne
• 15.02 – 03.04 : In Postul Sfintelor Pasti
• 05.04 – 10.04 : In Saptamana Luminata
• 31.05 – 29.06 : In Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
• 01.08 – 14.08 : In Postul Adormirii Maicii Domnului
• 29.08 : Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul
• 14.09 : Înălţarea Sfintei Cruci
• 14.10 – 24.12 : In Postul Nasterii Domnului
• 25.12 – 06.01: De la Nasterea Domnului pana la Botezul Domnului