TRADITII SI OBICEIURI

Nunta reprezintă o îmbinare de tradiţii şi obiceiuri populare şi bisericeşti, pe care mirii, naşii şi participanţii la acest eveniment le respecta conform apartenenţelor religioase şi geografice. Astazi toate aceste obiceiuri se pastreaza intr-o forma mult mai simplificata.

Petitul

Primul pas care trebuie sa-l faca viitorul mire este petitul. In aproape toate regiunile, acest obicei de nunta, a dobandit caracterul unei formalitati, unui prilej de distractie si buna dispozitie. Daca, are consimtamantul acestora, alege inelul de logodna si o cere in casatorie pe aleasa inimii.

Ploconul

Prima decizie importanta pe care o vor lua impreuna este alegerea parintilor spirituali.Dupa ce s-au hotarat, trebuie sa faca o vizita nasilor oferindu-le ploconul. Primirea acestuia echivaland cu acceptarea propunerii de a-i nasii pe tinerii indragostiti.

Barbieritul mirelui

Obiceiul reprezinta tranformarea tanarului in barbat. In timpul barbieritului, cavaleri de onoare si lautarii vor incerca sa fure banii de sub piciorul mirelui, iar acesta trebuie sa ii pazesca, daca ar ramane fara bani, ar ramane nebarbierit deci nu ar mai deveni barbat.

Gatitul miresei

Gatitul miresei se desfasoara concomitent cu barbieritul mirelui. Mireasa trebuie ajutata de catre mama, nasa si domnisoarele de onoare sa imbrace rochia de mireasa si sa-si puna accesorile.Voalul va fi prins ultima oara de catre nasa.

Hora miresei

Aceasta hora se mai numeste si nuneasca, are menirea de a celebra bucuria tuturor, la vederea cuplului de miri alaturati pentru prima oara. Toti nuntasii, alaturi de miri, nasi si socri, incing o hora mare in fata casei miresei.

Turta miresei

Nasa comanda si plateste o turta impodobita cu diverse ornamente, impletituri si alte forme. In mod simbolic, turta fiind rupta deasupra capului miresei si fiind data spre consum invitatilor. Se spune ca aduce noroc celor care mananca din ea.

Verighetele

Aceasta frumoasa traditie provine din Egiptul antic. Ei credeau ca exista la degetul al treilea al mainii stangi o vena care ducea direct la inima, de aceea inelele erau din material textil (canepa) si simbolizau astfel unirea inimilor. Mai tarziu romanii au adoptat obiceiul, dar au inovat facand inelele de fier pentru a simboliza forta legaturii dintre soti. Prin Evul Mediu britanicii au inlocuit fierul cu aur, simbol al puritatii si al prosperitatii.

Aruncarea cu grau si orez

Graul si orezul se arunca in calea proaspetilor casatoriti ca simbol al belsugului si fertilitatii acestora. Se pot arunca si la cununia civila, nu doar la cea religioasa. In zilele noastre exista si varianta aruncarii de petale de flori, gest al carui simbolism fiind supraincarcat cu simbolismul florilor ale caror petale sunt alese. De asemenea, gestul  “alunga spiritele rele” din calea mirelui si a miresei, netezindu-le astfel drumul pe care au ales sa paseasca impreuna.

Valsul miresei

Dansul cu care mirii deschid seara poate fi un vals sau orice alta melodie pe care acestia o doresc sau o considera sugestiva. Este primul lor dans ca sot si sotie. Aceasta traditie provine de pe vremea balurilor de la palatele regale, unde primii care deschideau seara erau gazdele.

Furatul miresei

Poporul roman fiind un popor vesel si uneori pus pe sotii. Se presupune ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru mireasa lui, dar unii glumeti profita de neatentia mirelui si fura mireasa. El fiind dator sa o caute ori sa o rascumpere. In unele zone, rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, ea trebuie purtata numai in brate. In alte zone, se considera ca daca mireasa a fost furata pana la ora 24.00 datoria o va plati nasul, daca a fost furata dupa 24.00 mirele fiind cel care va plati. De multe ori, spre hazul invitatilor, mirele fiind pus sa indeplineasca anumite sarcini.

Tortul de nunta

Romanii aveau obiceiul ca la sfarsitul ceremoniei de casatorie sa rupa o paine deasupra capului miresei, iar numarul firmiturilor indica cati copii va avea noul cuplu. Invitatii culegeau aceste firmituri si le pastrau pentru noroc. Cu timpul, prin rafinament, painea a fost inlocuita cu prajituri si mai tarziu cu tortul miresei care a devenit un simbol foarte important al nuntii, fiind primul lucru pe care mirii il impart atat intre ei cat si cu restul nuntasilor

Scoaterea voalului

Aproape de sfarsitul nuntii, nasa scoate voalul de pe capul miresei si ii pune o esarfa ori un batic, simbolizand trecerea de la statutul de fata la cel de nevasta. Voalul miresei se pune pe capul unei fete necasatorite, de regula pe capul celei care a prins buchetul.

Aruncarea buchetului

Mireasa se intoarce cu spatele la grupul de fete tinere, nemaritate, si arunca la intamplare buchetul. Se spune ca cea care il va prinde, sau care este cea mai apropiata de locul in care a cazut buchetul, va fi urmatoarea care se va marita.

Jartiera

In timpurile stravechi, unii invitati aveau obiceiul sa fure ciorapii miresei, cand aceasta era impreuna cu sotul ei in camera nuptiala, pentru a avea succes in dragoste. Pentru ca mireasa sa nu se aleaga cu hainele sfasiate in timpul petrecerii, s-a adoptat sistemul ca ea sa arunce de buna voie ciorapul. Insa unii tineri, mai nerabdatori, voiau sa-l ia cu forta, asa ca era nevoie de interventia mirelui. Astfel s-a ajuns ca in zilele noastre, mirele sa scoata ciorapul miresei, inlocuit mai tarziu cu jartiera.

Trecerea pragului

Din timpuri stravechi exista obiceiul ca mireasa sa intre pentru prima oara in casa cea noua pe usa principala. Daca se impiedica ori punea piciorul stang pe prag se credea ca va fi ghinionista. De aceea, s-a format obiceiul ca mirele sa o treaca el insusi pfiind prag, pentru a se asigura ca totul va fi bine.